Ne aflăm astăzi în ziua „Înălțării
Domnnului la cer” care este pentru noi, românii, și ziua cinstirii eroilor
neamului.
Este ziua în care ne întoarcem în
timp și ne aducem aminte de niște oameni datorită cărora astăzi trăim
bucurându-ne de libertate, oameni de care puțini își mai aduc aminte dar care
sunt eroi ai neamului nostru, ai patriei noastre.
Acum ne aflăm și noi în fața
unei memorii… Memoria voievozilor, a martirilor, a ostașilor și a luptătorilor
care au luminat țara și ființele noastre în perioadele dificile cu care țara
noastră s-a confruntat adeseori în care au apărut eroi ce și-au uitat familia,
au ales să uite de ei, de viața lor, de fericirea lor, de amintirile lor,
pentru cei din țara lor, pentru libertatea şi armonia de astăzi şi pentru noi,
urmașii lor.
Sacrificiul, voința, ambiția
lor au marcat istoria noastră. Oare am fi putut noi trăi fară să fi fost ei în
trecut? Cred că nici nu ne mai numeam români. Oare mai aveam parte de o Românie
unită? Și totusi aceste persoane care și-au dat viata pentru noi erau așa cum sunt
majoritatea oamenilor de azi: mereu nemulțumiți, invidioși, egoiști, care nu
mai ştiu să iubească, care nu ar mai face nimic pentru cei din jur, nu le-ar
acorda nici măcar un minut din timpul lor darămite să-şi dea viata pentru ei?
Ce bine ar fi dacă ar mai
trăi acești eroi ai neamului românesc! Multe am fi avut de învățat de la ei,
începând de la simple cuvinte pâna la adevărate lecții de demnitate, de curaj,
de vitejie.
Mai suntem noi cei de astăzi
ca ei, așa buni şi plini de iubire pentru patrie? Nu cred, sau cel putin nu
sunt mulți oamenii care au aceste valori! Astăzi toți ne plângem că avem
probleme și nu mai putem ajuta prea mult, cea mai frecventă scuză fiind timpul.
Datorită atitudinii manifestată de oamenii de azi, în comparație cu cei din
trecut, cu eroii nostri, am ajuns la concluzia că viata noastra stă intre
cutremur și echilibru. Poate ar trebui să ne întrebăm de ce sunt frecvente
cutremurile în ziua de azi. Păi orice cutremur așează lucrurile, le decantează,
reașează valorile. Poate că Dumnezeu ne pedepsește așa, ca să redevenim şi noi la
fel de buni ca eroii nostri, ca cei din trecut sau poate chiar mai buni.
Oamenii de azi nu vor să mai sufere şi devin depresivi. Strabunicii, bunicii
nostri au trecut prin două razboaie mondiale, prin foamete, prin foc, prin
cutremur şi nu mai erau depresivi. Devenim pe parcursul vieții oameni
puternici, nu ne naștem așa, crescând ne antrenăm.
Așadar să ne bucurăm de
sărbatoarea zilei, cu un gest, cu un cuvânt, cu un gând și cu un moment oferit
eroilor noștri care ne-au dăruit la rândul lor liberatatea și totodată să ne
aducem aminte să fim ca ei, să-i avem ca modele în viață, nu pentru altceva
decât pentru a fi bine, pentru a fi mai aprope de Dumnezeu, căci El există numai
în sufletele în care domină bunătatea, răbdarea și iubirea de semeni, chiar și
a dușmanilor noștri căci dacă ei sunt răi cu noi, nu trebuie să le răspundem la
rândul nostru cu răutate ca să nu existe doi oameni răi pe pamânt.
În ciuda faptului că
pentru cei de astăzi tot ce este înseamna eroism ne scoate din modernitate, mai
există oameni, ca și noi, care își amintesc de acești oameni -eroi ai neamului
noastru românesc- a căror nume au rămas doar pe monumente dar care trebuie să
ne rămână și în minte pentru a ne reaminti mereu să fim ca ei, să luptăm pentru
cei din jurul nostru şi pentru țara noastră căci: „Nu te îneci dacă pici în
apa, te îneci dacă ramâi acolo…”.
Sandu Diana, clasa a IX a ştiinţe sociale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu