PREZENTUL ȘI VIITORUL UNIUNII EUROPENE

Uniunea Europeană este un parteneriat economic şi politic unic în lume, care reuneşte 28 de ţări europene şi acoperă aproape tot continentul.

Uniunea Europeană a fost creată cu scopul de a se pune capăt numărului mare de războaie sângeroase duse de ţări vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial.

Odată cu căderea comunismului în Europa Centrală şi de Est, europenii devin şi mai apropiaţi. Apare o Europă fără frontiere. În 1993, Pieţei unice i se adaugă cele „patru libertăţi”: libera circulaţiei a mărfurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalurilor. Milioane de tineri pleacă la studii în alte ţări cu ajutorul UE. Comunicarea se face din ce în ce mai uşor pe măsură ce încep să fie folosite telefoanele mobile şi internetul. Din 2010 se naște un deceniu de oportunități și provocări.

De mai bine de jumătate de secol, continentul european se bucură de pace, stabilitate şi prosperitate. Populaţia sa trăieşte la standarde ridicate şi beneficiază de o monedă europeană comună, euro.

Au dispărut controalele la frontierele dintre statele membre ale UE, cetăţenii pot circula liber pe aproape tot continentul şi le este mult mai uşor să trăiască şi să muncească în UE.

Piaţa unică sau „internă” este principalul motor economic al UE, facilitând libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. Un alt obiectiv-cheie este dezvoltarea acestei resurse majore, pentru a le permite europenilor să se bucure din plin de avantajele sale.

Unul dintre obiectivele principale ale UE este promovarea drepturilor omului, pe plan intern şi mondial. Demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului sunt valorile intrinsece ale UE. Din 2009, odată cu semnarea Tratatului de la Lisabona , Carta drepturilor fundamentale reuneşte toate aceste drepturi într-un singur act. Instituţiile UE sunt obligate să le respecte, la fel şi guvernele statelor membre atunci când aplică legislaţia europeană.

Pe măsură ce se extinde, UE doreşte ca instituţiile europene să fie mai transparente şi mai democratice. Parlamentul European, ai cărui membri sunt aleşi prin vot direct, a fost învestit cu noi prerogative, iar parlamentele naţionale joacă acum un rol mai important, participând la procesul decizional alături de instituţiile europene. De asemenea, cetăţenii europeni dispun de mai multe mijloace de a participa la viaţa politică europeană.

O Europă democratică, angajată global respectă întocmai aşteptările cetăţenilor. Au existat apeluri publice frecvente pentru întărirea rolului UE în ceea ce priveşte justiţia, securitatea,acţiunile împotriva criminalităţii transfrontaliere, controlul migraţiei, problemele cu care se confruntă azilanţii şi refugiaţii ce provin din zone de conflict. Cetăţenii îşi doresc rezultate în ceea ce priveşte politicile salariale, combaterea sărăciei şi a excluderii sociale, precum şi coeziunea economică şi socială. Ei vor o abordare comună în soluţionarea problemelor ridicate de poluarea mediului, de schimbările de climă, de siguranţa alimentară, pe scurt, toate problemele transnaţionale care, simt ei instinctiv, pot fi abordate numai lucrând împreună. De asemenea, ei îşi doresc să vadă Europa mai puternic implicată în domeniul afacerilor externe, al securităţiişi apărării, cu alte cuvinte, ei aşteaptă acţiuni de o mai mare amploare şi mai bine coordonate care să permită soluţionarea problemelor apărute în Europa şi în lume. 

Trebuie să conştientizăm că Uniunea Europeană are capacitatea de a răspândi, dincolo de orice frontieră, valori pentru respectarea drepturilor omului, pentru menţinerea anumitor standarde sociale, pentru protecţia mediului, dar şi pentru consolidarea statutului de drept. Dacă Europa se bucură de succese, atunci restul omenirii o poate privi drept exemplu. Europa va rămâne, fără doar şi poate, o sursă de inspiraţie pentru restul lumii, la fel cum a fost şi în demersul colonizărilor şi al extinderii omenirii şi se va bucura, în continuare, de respect şi credibilitate. 

Eu, în calitate de cetăţean european, mă declar mulţumit de societatea în care trăiesc, mă simt motivat că pot avea un viitor mai bun alături de oameni care îşi doresc acest lucru. Uniunea continentului nostru este pusă în slujba cetăţenilor, iar viitorul său trebuie modelat prin implicarea activă a europenilor din toate categoriile sociale. „Nu coalizăm state, ci unim oameni.”

Cred că în viitorul apropiat nu va mai exista „un moment Philadelphia” european, cu alte cuvinte nu se va mai ajunge la crearea de la zero a unei constituții. Modalitatea de dezvoltare a Uniunii va continua să fie „reforma permanentă” și nu „revoluția permanentă”. Orice dezvoltare ulterioară a Uniunii ar trebui să se bazeze pe tratatele existente și pe metoda comunitară, deoarece ieșirea din acest cadru ar duce la fragmentare, la suprapunerea structurilor și, în cele din urmă, la neconcordanțe și la performanțe slabe. Uniunea ar trebui să urmărească întotdeauna să evolueze, pe cât posibil, ca un întreg, format în prezent din 28 de state membre. În cazul în care va fi inevitabilă o integrare mai profundă în alte formațiuni, Uniunea ar trebui să rămână deschisă tuturor celor care doresc să participe. Metoda cea mai potrivită pentru integrarea mai puternică în cadrul unui grup de state membre este cooperarea consolidată, conform prevederilor din tratate.

Viitorul Uniunii Europene urmărește instaurarea păcii și a prosperității. Pacea nu este un dat, o certitudine absolută. Pacea trebuie câștigată, iar și iar, generație după generație, cu ajutorul unității europene și al acțiunilor întreprinse de o Europă unită într-un context regional mai vast și la nivel internațional. Tema păcii nu și-a pierdut câtuși de puțin din relevanță în ceea ce privește integrarea europeană.

Există și vor mai fi persoane ce vor contribuie la consolidarea bazelor unei Europe pragmatice, coerente și trainice; se vor strădui să păstreze unitatea Europei, să o mențină deschisă și să o facă mai puternică. Se pot construi multe pornind de la ceea ce avem acum. 

Noi ca români trebuie să conlucrăm cu ai noştri colegi în această direcţie şi să sperăm că, atunci când ne va veni rândul să deţinem Preşedinţia Uniunii prin rotaţie, mai precis de la 1 Iulie 2019, vom reuşi să ne achităm cu brio de obligaţiile pe care le presupune o asemenea poziţie.

Ajung la concluzia că trebuie să lucrăm împreună de astăzi pentru Europa de mâine. Europa merge mai departe.

Sandu Cristina, clasa a XII a A